I want to take you far from the cynics in this town
And kiss you on the mouth
We’ll cut out bodies free from the tethers of this scene,
Start a brand new colony
Where everything will change,
We’ll give ourselves new names (identities erased)
The sun will hear the grounds
Under our bare feet in this brand new colony
Everything will change.

constanta. kodak 200 pt ca nu aveau fuji. minolta obosita si mult prea mult soare.

**

ma enerveaza de mor ca cei de la studiourile foto sa-ti trateze filmele cu indiferenta. cel mai tare ma enerveaza ca atunci cand dai filmul la developat ti-l inapoiaza infasurat asa pe degete, in plicul lor de hartie, chiar daca tu ai adus filmul in cutiuta lui de plastic. well hello? ce faceti cu ele? le colectionati?  imi vreau cutiuta inapoi! sau macar puneti dracului filmul in folie, asa cum trebuie. arghhhh. trecem peste faza ca nu te intreaba niciodata ce rezolutie de scanare vrei - pentru ca e treaba lor sa te intrebe, nu sa spui tu - dar atunci cand iti scaneaza filmul, evident ca nu o sa-ti puna cd-ul intr-un plic separat, ci impreuna cu filmul, ca sa se atinga unul de altul si sa se deterioreze amandoua. I hate that,  I really do!  - pe aceasta cale vreau sa amintesc de niste vremuri bune cand  la studioul foto unde developez filmele in cj - nu spun nume - lucra un baiat asa de amabil ca intotdeauna scana filmul la rezolutia maxima si imi punea filmul in folie si imi mai si dadea folie gratis pentru acasa - asa, pe ochi frumosi. of. ce vremuri!

cai cai e tudo tudo cai
tudo cai pra lá e pra cá
pra lá e pra cá
e vamos nadar
y vamos nadar e tudo tudo dá

titlu pornind de la The Walkmen - The Rat.

Dupa cum am spus, am revenit pe sfarsit de saptamana. Am fost sa-mi beau cafeaua la mare si sa intru in mood de Parov Stelar in Bucuresti. Lucrurile n-au stat neaparat cum mi-am propus, dar….
Totul a inceput cu o propunere in treacat. O ora mai tarziu acceptam si dupa o zi era sigur ca plec. Am plecat cu tata la 6 dimineata spre Constanta. Dupa 14 ore de condus, numerosi caini morti pe marginea soselei si sute de fluturi albi ce se izbeau de bordul masinii (eu cantand A million Parachutes), am ajuns la hotel. A doua zi m-am dus singura in Mamaia. Nu mi-a placut deloc, nimic, dar am fost bucuroasa sa intru in mare. Am mancat, umblat aiurea prin magazine uitandu-ma la fiecare kitch (si erau muuuulte) si citit Kerouac. M-am intors la hotel cu un sofer care s-a plans incontinuu de caldura si care n-a mai ajuns la plaja de 20 de ani fiindca are tensiunea mare si diabet si inca alte cateva boli. I-am zis ca sunt din Arad si a zis ca atunci sunt din occident. N-am putut sa nu-i dau dreptate. Cafeaua mi-a facut rau, la fel si caldura si faptul ca nu aveam cu cine ma bucura ca sunt la mare. Am umblat mult pe strazi si m-am intretinut cu calciuri efervescente. Constanta e urata. Am asteptat in zadar sa vad ploaia de stele, n-am vazut nimic. A doua zi dimineata inainte de plecare am bantuit din nou orasul cu Minolta pe care am ingrijit-o prin metode proprii si a mers. M-am oprit sa beau suc si sa fac o poza pe strada Dianei cu “Wonderwall” in casti. Eram singura cu ghiozdanul in spate. Mergeam pe langa santier, pe undeva pe sus deasupra marii si ascultam “walking on the milky way”. Din zambet in zambet am ajuns la cazino, locul de care m-am indragostit acum 6 ani. Am coborat pe peticul de plaja, mi-am dat sandalele jos si am intrat in apa. Erau multi pestisori. Stand pe o piatra am ascultat By the Sea de la Suede. Am pozat mai multe lucruri. Un caine facea pipi din loc in loc si apoi se tavalea prin nisip. Nu m-a bagat in seama. Cativa copilasi homeless au venit, s-au dezbracat si s-au bagat bucurosi in mare. Eu ascultam cum Bjork canta “I’m so broken” dar eu nu eram decat pe jumate, asa ca am pus EMIL care zambeau cu soarele in fata. Ajunsa pe dig m-am oprit sa vad navele de pe mare si demonstratiile pre-Ziua Marinei. Totul mi-a facut scarba, de la mandria cu care faceau demonstratie de impuscaturi si raiduri aeriene pana la mamele care aratau cu bucurie copiilor navele “de lupta”. Mi s-a facut rau si am plecat.
La Bucuresti am ratat concertul Parov Stelar fiindca circumstantele nu erau tocmai potrivite. Adica, multe fite. Dar a fost foarte bine si fara concert. :)  Siiiiiii am vazut o stea cazatoare! :)

poza din baia hotelului din Constanta. asta fiindca tot mi-am amintit ca morcoveatza vrea picioare. :P

so, uhm, imi iau zborul din nou. :) vagabondez prin tara. revin pe sfarsit de saptamana. :) sunt de gasit, de data asta. you guys have a nice week!

on a very sunny day :)

(doar asa, ca sa fie clar, stiu ca dupa titlu nu se pune punct, dar mie asa imi place, si cum fac ceea ce imi place macar in spatiul meu, voi scrie asa)

Asa cum v-am zis, m-am intors la timp, pe 5 august. La timp pentru ca asa am aproximat. Ma rog. Ca sa va zic ce am facut.. ei bine, multe am facut, desi simt ca nu am avut timp de nimic propriu-zis. Am fost la Bucuresti la practica la Antena 3/1. Mi-a placut mult atmosfera cand incarcata, cand degajata si oamenii cinici: “iara inundatie?! altceva nu se mai intampla, o crima, ceva?!”. Fost in vizita la TVR. Din lipsa de actiune nu am facut decat sa ma duc la cantina si sa mananc. Ciorba de legume + ardei umplut + ecler. Pe toate le-am mancat la jumate. Mi-am vazut fostul profesor in treacat si pe Aura Urziceanu (cu care ulterior am avut un vis in care era dictatoare comunista iar eu trebuia sa lupt impotriva sistemului). Am fost si la MediaPro si mi-a placut mult locul. Am asistat multe ore la montajul telenovelei “Inima de tiganca” si mi-am dat seama ca tipa blonda n-ar trebui sa joace. Mi-am mai dat seama si de alte lucruri. Printre altele ca e convenabil. In Bucuresti m-am simtit bine si mi-e oarecum dor. Am fost la cinema la Persepolis si cand am iesit mirosea a iasomie (cautati despre ce e vorba, daca nu stiti), ceea ce a fost foarte waw. Am primit claxoane fiindca treceam pe verde pe trecerea de pietoni, s-au oprit taximetristi care mi-au zis urari de bine si alte lucuri asemanatoare, dar nimic nu a fost foarte deranjant. Mi-am dat seama ca ma pot adapta si pot ignora eventualele neplaceri. In rest, m-am simtit foarte bine :) , am mancat prima oara in viata sushi, am incercat cafea cu ginseng, fost la mnac, jucat cu pisici din diferite curti interioare, plimbat mult si ras si mai mult si alte lucruri frumoase. :) M-am pierdut in Baneasa, am luat amenda si am prezentat buletinul, am invatat sa nu mai fiu fraiera la capitolul asta. Printre multele drumuri aproape nocturne prin Romana, m-am bucurat mult de una cu cer special si in casti ascultand Quite emotional de la Madrugada si Tell me where it hurts de la Garbage. Cu toate astea, nu am reusit sa ma vad cu aproape nici unul din amici/prieteni, dar simt ca mi-ar mai fi trebuit o saptamana pentru asta. Si da, s-a imbolnavit din nou Minolta in timp ce incercam sa fac poze unor picioare de barbat de pe strada. Mi-a parut rau ca a fost si ziua Cristinei in prima saptamana si iarasi am fost plecata, plus ca nu am reusit decat sa ne dam sms-uri dupa o complicata poveste cu un telefon. Ceea ce s-a terminat totusi cu happy-ending.

Urmatoarea oprire a fost la bunici unde am reusit sa mananc copios la toate trei mesele, timp de doua zile, plus visinata de rigoare. Apoi fuga la Brasov unde m-au asteptat Ralu si Dorin. Am stat la ei, am mancat si la ei copios. Piept de pui in forma de inima, printre altele. Am fost foarte aproape sa le dau foc la bucatarie incercand sa-mi fac o salata mexicana (:P), dar cand am vazut super-flacara am tipat si am stins focul. Nu s-a intamplat nimic. :) M-am jucat cu motanelul lor Jazz si ori ma iubeste, ori ma uraste. Am fost la strand micut si intim, m-am bronzat fara sa ma ard pentru prima oara si cumparat de la anticariat o carte de copii si 6 poze vechi: doua portrete, o vedere desenata cu Prater, o vedere veche cu Marea Neagra si cu scris pe spate, o poza sepia cu un deal si o cruce spooky si un postcard cu un desen care reprezinta o fetita pe plaja luandu-si ramas bun de la baietelul care se indeparteaza cu barca. :)

Si iata-ma acasa la Arad, cu durere de stomac, de spate, ocazional de cap si ameteli ca nu stiu ce se intampla, dar este bine. :) Acum atasez o singura poza fara pretentii, pana una alta. :) Don’t ask.

Postez probabil ultimul nud din seria cu pricina. Si cu ocazia asta va anunt ca plec la munca/vacanta/aventura. Nu importa unde, va povestesc la intoarcere. (prin 4-5 august) Pana atunci fiti cuminti. Nu ma cautati! Va caut eu! :)

variatiuni pe-aceeasi tema dar nu cred ca va suparati, nu?

nu, nu ma intereseaza ca am taiat picioare/genunchi/capete/stafii din poza.

multumesc.

(nu, nu am numai chilotii aia, dar astia in mod particular vor sa ajunga superstar)

dupa multe ezitari si un english breakfast tea.


Next Page »