Primul film cu care am inceput eu TIFF-ul anul asta a fost proiectia la Heima, despre Sigur Ros. Desi inconjurata de oameni si aer cald de inceput de vara, m-am simtit ca in Islanda. Am mancat budinca de ciocolata si m-am afundat in scaun. Era senzatia de stat la cald sub patura cu cei dragi. Incantat ochiul si urechea. Placut la nebunie Islanda. Decis pentru a doua oara ca trebuie sa merg. In unul din momentele culminante din piese un avion a trecut foarte aproape peste capetele noastre. Imaginati-va o curte cu multi oameni pe scaune, un avion care trece deasupra si toate capetele date pe spate in acelasi timp. :) La ultimul punct culminant s-au pornit artificii, de undeva din apropiere. :)
Asa ca, pentru Islanda si pentru pierderi de urma,
hai la multi ani papadio!
vreau si eu sa vaz avioane cu senzatii de stat sub paturici calde, sau pe paturici calde si cu sigur ros…uof, voi cu tiffu vostru!
Apropo de Sigur Ros, noul lor album poate fi ascultat pe last dot fm :)